Un blog pentru voi din sufletul meu!Omul cat traieste,invata!
miercuri, 13 aprilie 2016
Universul fascinant Partea 1
Buna seara dragii mei cititori astazi va voi vorbii despre un subiect care fascineaza o lume intreaga si anume,universul.Universul reprezintă lumea în totalitatea ei, probabil că
nemărginită în timp și spațiu, infinit de variată în ceea ce privește
formele pe care le iau materia, energia și informația în procesul dezvoltării lor perpetue.
Nu există o definiție universal acceptată a termenului „materie”. Cel mai des se înțelege prin asta însă partea masiva a universului.Materia este alcătuită din particule elementare, obiecte punctiforme
având diverse proprietăți. Din aceste proprietăți face parte și masa particulei, o măsură a inerției, dar și a influenței forței gravitaționale asupra particulei respective. Orice obiect care are masă și ocupă spațiu poate fi considerat deci material.
Astronomii au calculat că universul s-a format cu 13.798 ± 0.037 miliarde de ani în urmă. Teoria Big Bang-ului explică în mare parte formarea universului, pe care o aseamănă cu o explozie de proporții. Din momentul formării universului a avut loc o expansiune a acestuia care are loc și astăzi.
Astronomii cred că în prima fracțiune de secundă de după explozie,
universul s-a extins în proporții de milioane de ori mai mari decât
starea inițială, iar în următoarea fracțiune de secundă extinderea a
devenit mai înceată, acesta răcindu-se și lăsând loc particulelor de
materie să se formeze.
Între anul 2 milioane și anul 4 milioane după Big Bang s-au format quasarii, galaxii extrem de energice. O populație de stele s-a format din gazul și praful interstelar, apoi s-au contractat în a forma galaxiile. Această primă populație se numește Populația I
și a fost formată aproape în întregime din hidrogen și heliu. Stelele
formate au evoluat creând la rândul lor alte elemente mai grele care au
dus la fuziuni nucleare explodând și formând supernovele.
Mai târziu s-a format Populația II, din care face parte și Soarele
nostru, și conține elemente grele formate în istorie. Soarele nostru
s-a format acum 5 miliarde de ani și se află la jumătatea vieții sale.
Se presupune că viața soarelui nostru este de aproximativ 11 miliarde de ani.
Acum 4,6 miliarde de ani s-a format sistemul solar. Cea mai veche fosilă a unui organism viu datează de acum peste 3,5 miliarde de ani
Pe acest site gasiti foarte multe amanunte despre univers de-a dreptul fascinante http://www.descopera.ro/eticheta/univers
National Geographic ne prezinta o călătorie de la Pământ la marginea Universului
Bazându-se
pe imagini luate de telescopul Hubble, acest voiaj spectaculos, epic în
cosmos, ne poarta la Pământ, trecand pe langa Luna, planetele vecine
din sistemul nostru solar, la cele mai apropiate stele, nebuloase şi
galaxii – şi dincolo pana la marginea Universului în sine.Va invit sa urmarim acest documentar fascinant!
Majoritatea teoriilor cosmologice
se bazeaza pe o idee, numita principiul cosmologic. Dupa aceasta teorie,
in orice moment, orice parte a Universului este ca oricare alta, avand
aceeasi varsta. Teoria relativitatii generale a lui Albert Einstein pune
bazele comportamentului Universului. Teoria sa se bazeaza pe doua principii:
(1) nici un semnal nu poate calatori mai repede decat viteza luminii
(2) legile fizicii sunt la fel oriunde in Univers
Exista mai multe teorii, dar nici una nu
se poate dovedi corecta. Oamenii de stiinta vor trebui sa astepte pana
cand astronomia observationala si fizica teoretica se vor mai dezvolta.
Stiinta care studiaza structura, dinamica dezvoltarea Universului,
se numeste cosmologie. Ea incearca sa explice cum s-a format Universul,
ce s-a intamplat in trecut, ce se poate intampla in viitor.
În timp ce mulţi dintre noi au învăţat la şcoală că Saturn are inele
uimitoare în jurul său, formate din pietre mici, gheaţă şi alte
particule, există o serie de planete care au de asemenea, inele în jurul
lor.
De fapt, toate planetele gigante s-au dovedit a avea inele în jurul lor.
Acest lucru este valabil pentru Jupiter, inelele căruia nu pot fi
văzute de pe planeta noastră, unde, de asemena, se încadrează şi Neptun.
Chiar şi Uran are nouă inele luminoase în jurul său, precum şi unele
mai slab luminate, dar tot asta e greu de văzut din cauza distanţei.
Gravitatea pe Lună, datorită masei sale mici, este mult mai redusă decât pe Pământ.
Pentru comparaţie, gravitatea pe Pământ este de aproximativ şase ori
mai puternică. Acest lucru în esenţă înseamnă că aţi fi putut sări, pe
Lună, de aproximativ şase ori mai înalt decât e posibil pe Pământ.
Adaptarea la o aşa gravitaţie, cu siguranţă vă va lua o mulţime de timp.
Soarele desigur este cea mai importantă parte a sistemului nostru
solar. Chiar şi necătând la faptul că acestă sferă sclipitoare de gaz ne
dă lumină şi energie, şi în mare parte face totul ca să lucreze, uneori
uşor se poate de uitat cât de uimitor de enorm este, de fapt, soarele
nostru.
Soarele reprezintă mai mult de 99% din masa a întregului nostru sistem solar şi unele dintre planetele gigante alcătuiesc cea mai mare parte din restul, iar Pământul abia dacă poate fi înscris în ecuaţie.
Uranus este a şaptea planetă de la soare. Ea nu este vizibilă cu
ochiul liber, şi a fost prima planetă descoperită cu ajutorul
telescopului.
Dar cel mai interesant este faptul că Uranus are o înclinare orbitală de optzeci şi două de grade, cea ce înseamnă că ea este practic pe o parte. Ca urmare
a acestui lucru, este faptul că un sezon pe planeta Uranus durează
aproximativ douăzeci de ani tereştri, şi provoacă tot felul de vreme
ciudată.
Recent Uranus a eşit dintr-o perioadă deosebit de de lun
gă de furtună de iarnă şi a intrat într-o perioadă de decenii de primăvară.
Primăvara de pe Uranus nu are nimic comun cu cea de pe Pământ,
temperatura va fi mult sub punctul de îngheţ şi va cuprinde furtuni
imense; este şi de aşteptat, luând în consideraţie mediul ostil de pe
Uranus.
5.O zi pe Mercur este egala cu 58 de zile pe Pamant
O zi pe orce planetă – este considerat a fi o rotaţie completă. Noi
suntem obişnuiţi cu această rotaţie, care ea în jur de douăzeci şi patru
de ore şi ar părea straniu de a petrece o zi pe Mercur, rotaţia căruia durează aproximativ şaizeci de zile terestre.
Vom aştepta mult, mult timp până va veni dimineaţa. (Cum nu ar fi
straniu, noi am putea urmări acelaş fenomen pe Pământ, călătorind prin
Antarctica, unde soarele rămâne sub orizont pentru întreaga iarnă.)
Din cauza orbitei specifice a planetei Mercur în jurul Soarelui, un an pe planetă este echivalentul a aproximativ optzeci şi opt de zile terestre – cea ce înseamnă că pe Mercur, există mai puţin de două zile într-un an.
Dar aceasta nu e tot, din cauza orbitei stranii a planetei, soarele de fapt pare să călătorească înainte şi înapoi pe cer.
6.Statutul lui Pluto este de mult timp pus la indoiala
Mulţi oameni au fost şocaţi când comunitatea ştiinţifică a anunţat că
Pluto nu mai este considerată planetă. Mulţi dintre noi ştim de pe
băncile şcolii că Pluto este a noua planetă a sistemului nostru solar şi
aceasta era considerat un fapt incontestabil.
Oamenii de ştiinţă obraznici au tras covorul de sub noi, şi ne-au
făcut să avem dubii cu privire la tot ce ştim despre sistemul solar.
Destul de straniu, totuşi, statutul lui Pluto a stat sub semnul întrebării în decurs de aproximativ trei ani, acest fapt însă nu a fost prea des menţionat în afara cercurilor academice astronomice care s-au ocupat de cercetări.
De asemenea, Pluto este de fapt mult mai mic decât s-ar putea imagina. Aproape o sută şaptezeci de planete Pluto ar putea umple acelaş spaţiu ca şi Pământul.
De cele mai dese ori răspunsul la întrebarea care este cea mai fierbinte planetă auzim răspunsul, Mercur.
Este o concluzie complect logică, deoarece Mercur este planeta cea mai aproape de soare, dar aceasta nu este adevărat.
Se pare de fapt că Venus este mai fierbinte decât Mercur,
chiar dacă este mai departe. Motivul este că Mercur datorită
proximităţii sale de soare, nu are atmosferă,ceea ce înseamnă că nu este
nimic ce ar menţine căldura pe ea.
Pe de altă parte, Venus are o atmosferă evident densă care captează
căldura creată de soare. Planeta Venus este considerată, de asemenea, „oaia neagră” printre planetele sistemului solar fiindcă ea se învârte în direcţie opusă.
În timp ce toţi am văzut multe filme care prezintă asteroizi, unii nu
îşi dau seama că sistemul nostru solar conţine o centură majoră de
asteroizi situată între Jupiter şi Marte, precum şi asteroizi mai mici
grupaţi în întregul sistem solar – unele din ele destul de aproape de
Pământ.
Dar în filme au greşit în privinţa unui moment crucial: deşi ele
prezintă nave spaţiale care se feresc de stânci uriaşe pentru a evita
contactul cu ele, adevărul este că asteroizii sunt, de obicei, la o aşa
distanţă mare încât aceasta nu este un motiv de îngrijorare.
9.Exista cinci planete pitice in sistemul nostru solar
Deşi există dezbateri aprige în prezent cu privire la planetele pitice, cea ce putem spune cu siguranţă este că: acestea sunt corpuri cereşti de dimensiuni mari, care nu şi-au curăţat suficient orbita sa în jurul soarelui pentru a fi considerate planete, dar în acelaş timp nu orbitează în jurul altei planete ca să fie considerată satelit.
La moment sunt cicni planete pitice în sistemul nostru solar; una din ele este Pluto recent declasificată. Celalte patru sunt Ceres, Eris, Haumea şi Makemake.
Jupiter este cea mai mare planetă din sistemul nostru solar şi este
cunoscută mai ales pentru „marea pată roşie”, şi de asemeni prin
furtuna de lungă durată de pe suprafaţa ei. Cu toate acestea planeta are
un lucru mai important, şi anume, ea este considerată de savanţi ca fiind importantă pentru siguranţa noastră.
Motivul este că dimensiunea şi atracţia gravitaţională a planetei Jupiter acţionează ca o barieră de protecţie care protejează pământul de gunoiul spaţial atrăgând obiectele periculoase pe propria orbită înainte ca ele să ajungă la noi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu